LINGUOCULTURAL FEATURES OF THE MAIN URBANONYMS OF LOCAL COMMUNITIES OF UKRAINE IN THE PHANTOM FRONTIER AS A MARKER OF TERRITORIAL IDENTITY

Abstract

Linguo-cultural studies in the context of constructing territorial identity have become widespread in the European academic community in recent decades. First of all, this is caused by the actualization of the prospective strategies of humanitarian development of territorial communities. The social processes that Central and Eastern Europe has experienced with a number of positive and negative consequences in the twentieth century are projected onto the present in the twenty-first century. The changing of state borders, the disintegration, and formation of new states, and military conflicts reformatted and structured the geocultural space. New identities that formed in this context took on different characteristics and manifestations, sometimes sharply opposite, which was especially evident in the borderline.

Studiile lingvistice și culturale în contextul construcției identității teritoriale au devenit răspândite pe scară largă în comunitatea academică europeană în ultimele decenii. În primul rând, acest lucru se datorează actualizării strategiilor de perspectivă ale dezvoltării umanitare a comunităților teritoriale. Procesele sociale prin care a trecut Europa Centrală și de Est în secolul al XX-lea, cu o serie de consecințe pozitive și negative, se proiectează asupra prezentului, în secolul XXI. Modificarea granițelor naționale, dezintegrarea unor state și formarea altora noi, precum și conflictele armate au reconfigurat și restructurat spațiul geocultural. Noile identități constituite în acest context au dobândit diferite caracteristici și manifestări, uneori complet opuse, ceea ce s-a observat mai ales în zonele de frontieră.